Chestionarul de evaluare a valorilor motivaționale urmărește să evidențieze ce este important pentru o persoană, ce o motivează și ce tipuri de activități, responsabilități sau contexte preferă.
Spre deosebire de testele de inteligență, atenție sau raționament, aici nu trebuie să rezolvi o problemă și nici să identifici un răspuns „corect” în sensul obișnuit al unui examen.
Într-un astfel de chestionar pot fi prezentate descrieri ale unor persoane, comportamente sau preferințe, iar tu trebuie să apreciezi în ce măsură acestea seamănă cu tine.
În acest articol vei afla
- ce sunt valorile motivaționale;
- ce poate urmări un astfel de chestionar;
- cum poate arăta formatul întrebărilor;
- cum funcționează scala de răspuns;
- de ce nu există răspunsuri universal corecte;
- cum este recomandat să abordezi acest tip de evaluare.
Ce sunt valorile motivaționale?
Valorile motivaționale pot fi înțelese, simplificat, ca acele principii, preferințe și obiective care influențează alegerile și comportamentul unei persoane.
Ele pot contribui la explicarea motivului pentru care o persoană preferă anumite activități, se simte mai confortabil în anumite contexte sau acordă o importanță mai mare unor obiective decât altora.
Preferința pentru activități organizate, reguli clare și proceduri stabilite.
Importanța acordată independenței și libertății în luarea deciziilor.
Importanța cooperării, sprijinului reciproc și apartenenței la grup.
Disponibilitatea de a-ți asuma sarcini, decizii și consecințele acestora.
Importanța rezultatelor, dezvoltării competențelor și progresului personal.
Preferința pentru experiențe noi, probleme dificile și situații care presupun adaptare.
Important
Nicio caracteristică nu trebuie analizată izolat. De exemplu, faptul că o persoană apreciază autonomia nu înseamnă automat că nu poate lucra în echipă, după cum preferința pentru reguli nu înseamnă că persoana nu se poate adapta unei situații noi.
Ce poate urmări un chestionar motivațional?
Un astfel de chestionar poate explora modul în care persoana se raportează la diferite valori, obiective și contexte de activitate.
Pot apărea, de exemplu, descrieri referitoare la:
- depășirea propriilor limite și dezvoltarea abilităților;
- asumarea responsabilității;
- coordonarea activităților și organizarea sarcinilor;
- găsirea unor soluții originale;
- obținerea și recunoașterea rezultatelor;
- influențarea pozitivă a deciziilor unui grup;
- independența în luarea deciziilor;
- sprijinirea altor persoane;
- dezvoltarea profesională;
- respectarea regulilor și procedurilor stabilite.
Cum poate arăta chestionarul?
În modelul orientativ PregătireMAI, candidatului îi sunt prezentate mai multe descrieri, iar sarcina este să stabilească în ce măsură persoana descrisă seamănă cu el.
Răspunsul este exprimat pe o scală în cinci trepte:
|
1 Seamănă foarte puțin cu mine |
2 Seamănă puțin cu mine |
3 Seamănă într-o oarecare măsură cu mine |
4 Seamănă mult cu mine |
5 Seamănă foarte mult cu mine |
Model orientativ de chestionar pentru evaluarea valorilor motivaționale. Apasă pe imagine pentru vizualizare mărită.
Ce observi în acest model?
- scala are 5 trepte, de la „Seamănă foarte puțin cu mine” la „Seamănă foarte mult cu mine”;
- sunt prezentate afirmații referitoare la valori, comportamente și preferințe;
- răspunsul indică măsura în care descrierea respectivă te caracterizează;
- nu trebuie identificată o variantă „corectă” ca la un test de inteligență;
- modelul are rol de familiarizare cu formatul, nu de memorare a unor răspunsuri.
De ce afirmațiile pot descrie „o altă persoană”?
Acest mod de formulare poate părea neobișnuit la prima vedere.
În locul unei afirmații directe precum:
poți întâlni o descriere formulată în jurul unei persoane:
Sarcina ta este să apreciezi cât de mult seamănă persoana descrisă cu tine.
Există răspunsuri corecte sau greșite?
Nu există o combinație universală de răspunsuri „corecte”
Scopul nu este să descoperi răspunsul pe care presupui că îl dorește evaluatorul, ci să indici în ce măsură fiecare descriere reflectă propriile tale valori și preferințe.
Dacă o afirmație descrie, de exemplu, o persoană căreia îi place să coordoneze activitatea altora, nu trebuie să presupui automat că valoarea 5 este cea mai avantajoasă.
La fel, dacă o descriere vorbește despre disciplină, autonomie, ajutorarea altora sau acceptarea provocărilor, nu înseamnă că trebuie să alegi întotdeauna valoarea maximă doar pentru că acea caracteristică pare pozitivă.
Greșeală frecventă: „Trebuie să par potrivit pentru Poliție”
Unii candidați încearcă să răspundă pornind de la imaginea pe care și-au construit-o despre „candidatul ideal”.
De exemplu:
„Polițistul trebuie să respecte regulile, deci la orice afirmație despre reguli aleg 5.”
„Trebuie să fiu curajos, deci la orice afirmație despre provocări aleg valoarea maximă.”
Aceasta nu este abordarea recomandată. Caracteristicile psihologice nu funcționează izolat și nu există regula potrivit căreia „mai mult” înseamnă întotdeauna „mai bine”.
Cum este recomandat să răspunzi?
Gândește-te la modul în care ești și reacționezi în general, nu la o singură situație excepțională.
Nu încerca să anticipezi ce crezi că evaluatorul ar prefera să vadă.
Nu presupune că două formulări apropiate cer automat același răspuns.
După ce ai înțeles descrierea, alege nivelul care reflectă cel mai bine modul în care te caracterizează.
Mit sau realitate?
MIT: „Trebuie să aleg 5 la toate caracteristicile care sună pozitiv.”
Valoarea maximă nu reprezintă automat răspunsul „bun”. Răspunsul trebuie raportat la măsura în care descrierea te caracterizează.
REALITATE: „Chestionarul poate explora ce este important pentru mine.”
Valorile și preferințele personale pot influența modul în care o persoană se raportează la diferite activități și responsabilități.
MIT: „Este un test de inteligență.”
Chestionarul motivațional nu verifică raționamentul sau capacitatea de rezolvare a unor probleme cognitive.
MIT: „O singură afirmație poate decide rezultatul evaluării.”
Un item trebuie înțeles în contextul ansamblului evaluării și nu reprezintă singur o concluzie privind candidatul.
Verifică dacă ai înțeles
1. Chestionarul de valori motivaționale verifică nivelul cunoștințelor?
○ Da
○ Nu ✓
2. Există un răspuns universal corect pentru fiecare afirmație?
○ Da
○ Nu ✓
3. Cum este recomandat să răspunzi?
○ Alegând varianta care pare cea mai potrivită pentru profesia de polițist
○ Raportând descrierea la modul în care ești în mod obișnuit ✓
Recomandarea PregătireMAI
Familiarizează-te cu modul de formulare și cu scala de răspuns, dar nu încerca să memorezi combinații de variante. Scopul pregătirii este să înțelegi cerința și să poți răspunde fără confuzie sau presiunea de a găsi un presupus „răspuns perfect”.
Continuă pregătirea
Acum că ai văzut cum funcționează evaluarea valorilor motivaționale, continuă cu celelalte categorii de probe pe care este util să le înțelegi înainte de evaluarea psihologică.
Teste de personalitate și evaluare emoțională
Află ce urmăresc testele de personalitate și vezi exemple orientative D.A.S., ZKPQ și 16PF.
Citește articolul →
Teste de inteligență și abilități cognitive
Descoperă ce urmăresc probele cognitive și cum pot arăta exercițiile de logică și raționament.
Citește articolul →
Teste de atenție și concentrare
Vezi ce urmăresc probele de atenție și cum te poți familiariza cu exercițiile de discriminare vizuală.
Citește articolul →Concluzii
Chestionarul de evaluare a valorilor motivaționale nu trebuie privit ca o probă pentru care trebuie să înveți răspunsuri. El urmărește modul în care te raportezi la diferite valori, obiective, responsabilități și contexte de activitate.
Familiarizarea cu formatul și cu scala de răspuns te poate ajuta să înțelegi mai repede cerința și să eviți confuzia în momentul evaluării.
Citește fiecare descriere cu atenție și răspunde raportându-te la modul în care ești în mod obișnuit, fără să încerci să construiești artificial imaginea candidatului „ideal”.